Partea a II-a – profesorul Lorin Fortuna

Lorin Fortuna a fost prezentat drept profesor universitar, poet, revoluţionar, om implicat în multe, dar nu ezoterist, ceea ce m-a făcut să spun “Adio şerpilieni, balaurieni, arahnide şi gorilieni!”. Am uitat şi de mântuirea prin sex.

Lorin Fortuna a adus argumente în sprijinul titlului conferinţei şi a enumerat multe personalităţi, acum anonime, provenite din partea asta de ţară, ce au avut un rol important în desfăşurarea evenimentelor de acum 20 de ani. Se observă la el mândria de bucovinean pe care o au toţi transfugii din această zonă. E clar că românii din Bucovina, ca să nu fie eliminaţi de pe pământurile lor de alogeni pompaţi aici de ocupantul austriac, au fost nevoiţi să aducă la ţară cultura şi băncile populare şi astfel s-a creat o pătură de intelectuali şi o anume instruire de masă. Românul din Bucovina a fost superior altor români până la instaurarea comunismului. De atunci încoace s-a terminat cu superioritatea şi a rămas doar mândria.

Liderul revoluţiei de la Timişoara a prezentat pas cu pas cum au decurs lucrurile acolo, cum din mulţime împreună cu câţiva oameni a urcat în balconul Operei. Foarte interesant, păcat că nu se găsesc oameni interesaţi. Mi-a plăcut teoria vectorilor societali preluată de la Rădulescu Motru şi care ar trebui studiată mai mult de grupurile de acţiune. Am aflat cum a fost furată Revoluţia de Iliescu şi ai lui şi cum aceştia au absorbit şi ce s-a întâmplat la Timişoara, cum fraierii au murit şi şmecherii au profitat. Tot ce a fost în acel decembrie 1989 şi ce a urmat după a fost recuperat şi publicat într-o carte sub semnătura sa. A avut o prestaţie excelentă Lorin Fortuna şi pentru mine a fost o lecţie de istorie cu un protagonist al unor evenimente de o intensitate maximă şi îmi pare rău că nu am avut la mine reportofonul.

El a expus şi ce soluţii trebuie luate în calcul pentru ca democraţia să fie una adevărată şi a prezentat o variantă a ei cu şase puteri de stat. Mi-au plăcut ideea cu rolul pe care trebuie să îl joace statul, nici unul maximal, dar nici unul minimal şi afirmaţia că cele mai noi imnuri ale noastre au în jur de 100 de ani vechime şi că s-ar impune realizarea unora care să evoce şi evenimente mai recente.

Profesorul universitar Mihai Iacobescu, probabil cel mai competent istoric român contemporan pe problema Bucovinei, a evidenţiat rolul românilor din nordul Bucovinei aflat atunci în URSS, care s-au stabilit la Chişinău, în mişcarea de reînviere naţională a românilor de peste Prut de la sfârşitul anilor 1980. Iacobescu va lansa în curând o carte despre Revoluţia Română din 1989. Printre lucrurile mai puţin cunoscute ce vor putea fi citite în carte sunt şi tentativele de la Suceava din 12 decembrie 1989 şi Iaşi 14 decembrie 1989, dar şi tot felul de mişcări ale serviciilor secrete din exterior pe teritoriul Republicii Socialiste România a acelei vremi. Concluzia a fost că la Timişoara s-a găsit materialul uman inflamabil la scânteia agitatorilor.

Related Posts